Într-un weekend prea călduros ca să îl petreci în București, ne-am adunat câțiva prieteni pentru o escapadă la munte, în colțul nostru de rai. Decorul de vis: câteva căsuțe de lemn risipite în mijlocul naturii, înconjurate de o pădurice de brazi tineri. Acolo, în jurul focului de tabără, poveștile lui Alex ne purtau, ca de obicei, departe – în inima Africii sau în Asia, unde limbajul universal nu era engleza, ci… Vasco Translator.

Un colț de lume, o viață întreagă de amintiri

Din boxe răsună, pe fundal, vocea solistului de la Queen cântând Bohemian Rhapsody. „V-am povestit de când am vizitat casa în care a copilărit Freddie?”, întreabă Alex. Ne povestise. Prietenul nostru era mare pasionat de călătorii și avea povești din toată lumea. Cu orice ocazie ni le împărtășea cu mare entuziasm, iar noi îl ascultam fascinați. Avea talentul de a ne face să simțim că am trăit noi înșine aceleași experiențe ca și el. Poveștile din Zanzibar erau printre preferatele noastre. Parcă de fiecare dată când revenea la perioada petrecută acolo, își mai amintea ceva nou.

Pentru că jobul îi permitea să lucreze de oriunde, anul trecut se hotărâse ca, timp de trei luni, noua lui casă să fie arhipelagul african. O bună bucată de vreme, după ce s-a întors în țară, obișnuiam să ne salutăm cu „hakuna matata”. Ne molipsiserăm de la Alex, după ce ne povestise cât de bine descrie expresia din limba swahili starea de spirit trăită acolo. Un fel de mindfulness natural, amestecat cu relaxare profundă. Nicio grijă legată de viitor — deși, poate, zanzibarezii ar avea motive să aibă. Niciun stres legat de trecut. Hakuna matata și totul e bine.

Cu mintea deschisă și tehnologia la purtător

Despre Alex, un lucru e clar: oriunde a călătorit, și-a făcut prieteni, cu care a păstrat legătura și după ce a plecat mai departe. Nu ar fi deloc surprins dacă ar primi o invitație la schi din partea amicilor elvețieni. Sau dacă vreo braziliancă i-ar scrie doar ca să-l întrebe „Tudo bem?”, în stilul acela simplu și cald, specific lor. Are o plăcere deosebită de a simți cultura locurilor vizitate, o curiozitate autentică privind mentalitatea oamenilor, istoria și obiceiurile lor. Iar când vine vorba despre gastronomie, nu mai are rival. Gurmand convins, ar fi fără îndoială campion mondial dacă ar exista un sport dedicat degustării preparatelor tradiționale.

Deci pe Alex al nostru îl consideram deja călător profesionist. Astfel că înainte să plece în Zanzibar era pus la punct cu toate informațiile. Viză (de care românii nu au nevoie, ca urmare a unei presupuse relații de prietenie stabilite încă din perioada comunistă), vaccinuri, reguli de etichetă. În plus, cum era pasionat de tehnologie, descoperise și secretul pentru a sparge gheața barierelor lingvistice. Pentru cele trei luni în Zanzibar, își luase cu el un translator instantaneu Vasco Translator V4. Dispozitivul l-a impresionat mai ales prin felul în care reușea să traducă din română în swahili și invers. Nu doar vorbit, ci și scris, inclusiv text din fotografii. Cu acest aparat de traducere în buzunar, parcă totul părea mai simplu. Iar pentru localnici, Alex putea fi din start „unul dintre ei”.

Traducere instant, impresii memorabile

Bagajul „tehnologic” pentru Zanzibar includea nu doar un translator vocal, ci și căști cu traducător Vasco Translator E1. Știa la acel moment că limba swahili nu era inclusă printre cele compatibile cu funcția de traducere instant, dar a vrut să le aibă pentru orice eventualitate. În cele peste patru ore de escală în aeroportul din Doha putea să întâlnească vreun arab cu care nu s-ar fi înțeles în engleză.

Fusese cucerit de aceste căști cu traducător într-o călătorie recentă. Explorând locuri spectaculoase din Bangladesh, impresionase destui localnici cu dispozitivul inteligent care funcționa ca translator instantaneu. Cu câte o cască în ureche, atât el, cât și interlocutorul puteau comunica direct, fiecare vorbind în propria limbă: română-bengaleză.

Cum am scăpat de țânțari cu ajutorul unui dispozitiv inteligent

„Mamă, dar pe aia cu țânțarii v-am zis-o?”, își amintește Alex într-o doară. „Tot din Zanzibar. Mă înnebuneau afurisiții și începusem să devin paranoic din cauza fricii de malarie. Am tras vreo lună cu spray-ul împotriva insectelor, de ajunsesem să nu-l mai suport. La un moment dat am încercat să le explic unor vecini localnici problema, în speranța că-mi vor sugera o soluție mai potrivită, dar la fel de sigură. Atunci chiar am simțit lipsa beneficiilor unor căști cu traducător – să înțeleagă imediat ce vreau să spun. Am bâjbâit printre cuvinte și, până la urmă, le-am descris cum am putut ce mă frământa cu celălalt dispozitiv de la Vasco, traducător instant. M-au rezolvat cu niște pastile care se pun în aparate speciale, de băgat în priză, și m-am relaxat pentru tot restul timpului petrecut acolo.”

Experiențele din călătorii l-au învățat pe prietenul nostru Alex că, oricât de pregătit ai fi, uneori te salvează un translator. Alteori un zâmbet prietenos sau o simplă pastilă contra țânțarilor. Dar poate cel mai important lucru pe care l-a descoperit a fost că, atunci când reușești să înțelegi și să fii înțeles - cu ajutorul unui dispozitiv inteligent sau al unei priviri sincere - nu mai ești doar un turist. Devii, pentru o clipă, parte din locul acela. Iar în lumea lui Alex, asta face toată diferența.

Acest articol a fost scris pentru Spring SuperBlog 2025