Marathon des Sables, atunci și acum – experiențe din deșert cu Dragoș Georgescu, Daniel Osmanovici și Andrei Gligor

Pentru că ne apropiem cu pași repezi de startul echipei formate din Daniel Osmanovici și Andrei Gligor la Raid Namibia 2026, avem ocazia să rememorăm o experiență din deșert de acum 10 ani, trăită de Dragoș Georgescu.

Este și un bun prilej pentru un episod special în cadrul seriei dedicate lui, unul care nu ține de triatlon extrem, dar spune mult despre ce a urmat. În interviul din numărul 2 al revistei #BeUnstoppable, discuția despre XTRI și Norseman a dus inevitabil către Marathon des Sables. În 2016, înainte de Swissman, Celtman sau orice altă cursă extremă, Dragoș ajungea în Sahara.

MDS, prin ochii lui Dragoș Georgescu

Cu câteva săptămâni înainte de start, pe blogul său, nota simplu: „După o campanie de a face cele mai grele half-uri (IM 70.3 – gen Lanzarote, Pays d’Aix, Israman), apoi un full la Nisa, m-am gândit să încerc altceva.”

„Altceva” însemna Marathon des Sables, o cursă pe care avea să o descrie fără menajamente:

„MDS-ul este o cursă superbă. Nu sunt sigur că trebuie catalogată ca o cursă sportivă, dar ăsta e un aspect pe care îl voi clarifica pe parcursul acestei narațiuni. Practic, trebuie să alergi, mergi sau să te târăști 257 km prin cea mai dură parte a Saharei, în sudul Marocului. Îți duci singur în spate mâncarea pentru 6 zile, primești rația zilnică de apă, iar tot ce îți este necesar pe parcursul celor 7 zile se află în rucsacul pe care îl porți. Temperatura se situează între 35 și 55°C, iar umiditatea între 2 și 4%…”

Și, poate cel mai relevant pentru tot ce avea să urmeze: „Este o mare realizare doar să ajungi la linia de start.” Povestea completă a lui Dragoș, așa cum apare pe blog, este una intensă și directă, spusă fără filtru, cu detalii care arată foarte clar ce înseamnă cu adevărat o cursă de 250 de kilometri prin deșert. Merită citită integral pentru a înțelege dimensiunea reală a experienței.

Mai mult decât o cursă

La MDS, ritmul sau antrenamentul nu sunt suficiente. „Fiind un eveniment sportiv multi-stage, nu contează doar cu ce viteză poți să alergi, ci și cum reușești să te adaptezi la toate celelalte condiții de trai din deșert…”

Cu ocazia interviului pentru numărul 2 al revistei Be Unstoppable, Dragoș a dus ideea și mai departe: „Aia nu este o cursă. Aia este o reiterare a unui război sau a unor condiții de război prin care trebuie să treci.”

Foto: Arhivă personală Dragoș Georgescu

Între strategie și oameni

Pe parcurs, lucrurile scapă rapid de sub controlul planului inițial. „Destul de multe variabile începeau să apară. Trebuia să gândim serios strategia de cursă, astfel încât să ajungem la hotel în Ouarzazate cu medalia de gât.”

Dar există și lucruri care rămân stabile: „Eu aveam un atu. Alina urma să ajungă în deșert în timpul etapei lungi, iar asta îmi dădea avânt. Urma să alerg cu ea etapa UNICEF și să primim împreună medalia. Așa că aș fi făcut orice să nu periclitez momentul acela în vreun fel.”

Prezența Alinei rămâne un element constant în parcursul lui Dragoș, inclusiv în anii de XTRI, unde suportul devine parte din cursă.

Foto: Arhivă personală Dragoș Georgescu

Unde începe cu adevărat cursa

Pe măsură ce zilele trec, diferența dintre fizic și psihic devine evidentă.

„MDS-ul nu este o cursă în care îți asiguri succesul doar prin cantitatea de antrenament dinainte. E, în mare parte, și o cursă de noroc. Contează materialul din care ești făcut și care ți-e limita la durere. Trebuie să fii beton fizic când te afli la startul cursei și beton psihic pe tot parcursul ei. Fizicul te duce până în etapa 4 (etapa lungă), dar de acolo începe cursa psihică. Durerea e mult prea mare de îndurat cu un psihic slab.”

„MDS-ul, la nivel de alergare din asta aventuroasă, se bate cu 6633 în lume”, spunea Dragoș în interviu, referindu-se la 6633 Arctic Ultra, una dintre cele mai dure curse de anduranță, desfășurată în condiții extreme de frig. La temperaturi care pot coborî sub -40°C, rezistența fizică devine inseparabilă de cea mentală.

După această experiență, pasul către triatloanele extreme se simte ca o continuare firească. Deșertul a fost, în cazul lui, un punct de confirmare că poate duce mai departe limita.

Zece ani mai târziu

Deșertul rămâne același tip de test, chiar dacă poveștile sunt diferite. În numărul 3 al revistei #BeUnstoppable, Daniel Osmanovici vorbea despre experiențele lui din deșert în termeni foarte direcți:

„Este life-changing, este atât de bine că te întorci la bază, la simplu, la liniște, la zâmbete sincere, la ajutor necondiționat, la apropiere firească, la descoperirea celui de lângă tine care poate fi salvarea ta în mijlocul pustietății. Plătești experiența și felul în care vei fi la finalul ei.”

Iar ceea ce urmează, în Namibia, rămâne deschis:

„Eu unul sunt sigur că și la a treia întâlnire cu deșertul voi descoperi lucruri pe care nu le știam despre mine și lume. Cel mai probabil va durea fizic, va durea și psihic, se va plânge sau se va râde isteric, vei descoperi extreme ale tale de care nu știai. Și… acum va trebui, în Namibia, să împart totul cu încă cineva, asta ca să fie și mai interesant (nu greu!) totul.”

Aceeași idee apare și la partenerul său de cursă, Andrei Gligor. Într-o postare pe Facebook, privind spre startul din Namibia, pune în perspectivă diferența de timp și experiență dintre ei:

„Pare că venim din direcții diferite.
Și, dacă stai să te gândești… chiar așa este.
Am alergat în deșert până acum — dar fiecare în alt moment. Niciodată împreună.
Stânga — Daniel Osmanovici, MDS Atlantic Coast 2025.
Dreapta — eu, MDS Maroc 2015.
10 ani între experiențe, dar același deșert care te rupe în bucăți… și te reconstruiește la final.
Cu ajutorul AI-ului am pus aceste momente împreună. Pentru că, da — după 10 ani, vom alerga în sfârșit împreună la MDS Raid Namibia. Ca o echipă.
De la linia de start a primei etape… până la finish-ul ultimei.”

Foto: Facebook Andrei Gligor

Unde continuă poveștile

Povestea lui Dragoș Georgescu poate fi citită pe larg în numărul 2 al revistei Be Unstoppable, iar experiența lui Daniel Osmanovici în numărul 3, disponibil pe trisport.ro și highenergy.ro.

Iar acum, odată cu startul din Namibia, urmează o altă poveste, trăită în aceleași condiții simple și dure, dar împărțită în doi.

Le urmărim parcursul și le dorim să trăiască pe deplin experiența și tot ce vine odată cu ea.

MDS RAID NAMIBIA 2026 - Owaka Live

102 & 103

Foto: Facebook Andrei Gligor

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *