„Suntem obligați să acordăm primul ajutor?”, așa își începe cursul Ștefan Andrei Traian, lector și specialist în medicină de urgență.
Întrebarea nu e retorică. Te obligă să te gândești la două lucruri: la responsabilitatea civică și la cât de bine pregătit ești, în realitate, să intervii.
Am mai trecut prin cursuri de prim-ajutor. Unul în liceu, într-o tabără de vară, când eram voluntar și răspundeam de siguranța copiilor. Unul în timpul sarcinii, concentrat pe intervenția în cazul sugarilor și al copiilor mici. Apoi partea teoretică din școala de șoferi. De fiecare dată, accentul a fost diferit. Iar eu am rămas cu impresia că sunt destul de bine informată.
Cursul de prim-ajutor organizat de Asociația Succes în Educație și Sport și recomandat de Centrul de Formare Profesională Eurodeal mi-a arătat că multe lucruri pe care le credeam valabile nu mai sunt actuale. Protocoalele se schimbă. Sunt stabilite la nivel internațional de organisme precum Consiliul European de Resuscitare, iar noi urmăm ghidurile europene. Chiar și pentru personalul medical există obligativitatea de a-și reîmprospăta periodic instruirea. Cu atât mai mult pentru noi.
Nu vorbim despre mituri de tipul „șosete cu oțet” sau „albuș de ou pe arsură”. „Alimentele rămân pentru consum”, subliniază trainerul nostru cu umor. Vorbim nu doar despre mituri, ci și despre proceduri care s-au modificat în ultimii ani și pe care mulți dintre noi le folosim încă după reguli vechi.
Ce s-a schimbat
Trei dintre actualizările care m-au surprins privesc folosirea garoului în hemoragii severe, imobilizarea cu atele și respirația gură la gură la adulți. Niciuna dintre aceste intervenții nu mai este recomandată în forma în care mulți dintre noi am învățat-o. Protocoalele actuale pun accent pe alte proceduri, iar detaliile complete se înțeleg cel mai bine într-un curs actualizat.
Cum s-a desfășurat cursul
Cursul a fost practic și interactiv. Fiecare participant a exersat resuscitarea pe manechin până când poziția, mișcarea și ritmul au devenit corecte. Am trecut, pe rând, prin rolul de salvator și de victimă și am învățat poziția laterală de siguranță. Printre alte subiecte abordate s-au regăsit:
- manevra Heimlich
- hemoragii
- traumatisme
- arsuri și degerături
- electrocutare
- înec
- șoc anafilactic
Lectorul are peste 12 ani de experiență pe ambulanță și a adus în discuție multe situații reale. A răspuns la toate întrebările și a corectat fiecare gest. Genul de curs în care nu pleci doar cu informații, ci și cu reflexe exersate.
Instrumente utile despre care nu știam
Unul dintre lucrurile care m-au surprins plăcut a fost existența programului „Există un erou în fiecare dintre voi”. În București și Ilfov, voluntarii înscriși sunt alertați automat atunci când, în urma unui apel la 112, apare o urgență medicală în apropierea lor. Dacă se află la mai puțin de un kilometru de victimă, pot ajunge în câteva minute și pot începe manevrele de prim-ajutor până la sosirea echipajului medical.
O altă resursă utilă este HelpMe App, care oferă ghidaj în situații de urgență și include o hartă a defibrilatoarelor publice. Acestea pot fi găsite în anumite stații de metrou, centre comerciale și instituții publice, în funcție de oraș.
De ce merită
Prețul cursului este 150 de lei. O sumă mică pentru claritatea pe care o aduce și pentru încrederea că, dacă se întâmplă ceva lângă tine, nu intri în panică și nu faci mai mult rău decât bine.
Spiritul civic e important. Dar fără informații actualizate și fără exercițiu practic, intenția nu e suficientă. Uneori, diferența dintre viață și moarte stă în câteva minute și în câteva gesturi făcute corect.