În comunitatea din Popești-Leordeni, la cafeneaua Food X One Love Coffee, prinde viață un proiect de suflet: Minibiblioteca MdPL. Proiectul, bazat pe conceptul „ia o carte, donează o carte”, promovează lectura și creează un spațiu deschis iubitorilor de cărți. În fiecare primă zi de marți din lună, clubul de lectură adună pasionați pentru a dezbate cartea lunii, într-un cadru prietenos și călduros.

Am început să particip la aceste întâlniri în februarie 2024, într-un moment când simțeam nevoia de a ieși din zona mea de confort. După despărțire și o perioadă de izolare, clubul de lectură a devenit un loc unde am cunoscut oameni noi și m-am implicat într-o activitate ce îmi aduce bucurie. Deși sunt o persoană introvertită, am fost primită cu brațele deschise. Atmosfera caldă și discuțiile captivante m-au făcut să revin aproape în fiecare lună.

„Culegătorii de afine” – un roman despre durere, iubire și adevăruri ascunse

Premii și recunoaștere:

• Câștigătoarea Premiului Barnes & Noble Discover în 2023
• Medalia de excelență Andrew Carnegie pentru ficțiune în 2024

O fetiță de patru ani dispare din câmpurile de afine din Maine, iar misterul va rămâne nerezolvat timp de aproape cincizeci de ani. Povestea ei dezvăluie puterea legăturilor de familie și a speranței nesfârșite în fața durerii și a trădării.

Rezumat:
Iulie 1962. O familie de amerindieni din Noua Scoție ajunge în statul Maine pentru a culege afine pe timpul verii. Ruthie, mezina familiei, dispare fără urmă. Este văzută ultima dată de fratele ei de șase ani, Joe, care nu va înceta niciodată să o caute, deși autoritățile ignoră cazul.

La câțiva kilometri distanță, o fetiță pe nume Norma crește ca singurul copil al unei familii înstărite, dar tulburată de vise ciudate și viziuni care par mai degrabă amintiri. Pe măsură ce crește, Norma realizează că părinții ei ascund un secret. Încercând să descopere adevărul, petrece decenii între întrebări fără răspuns și dezvăluiri dureroase.

Reflecții personale asupra poveștii

Lectura acestei cărți a fost o experiență interesantă. Scriitura cursivă și modul în care povestea alternează între perspectivele lui Joe și Ruthie/Norma m-au captivat. Trecerea dintre trecut și prezent este fluidă, iar narațiunea te ține în priză.

Un aspect care mi-a atras atenția a fost conexiunea dintre Joe și Ruthie. De-a lungul zecilor de ani, drumurile lor aproape se intersectează. Simți o legătură invizibilă între ei, dar întâlnirea efectivă întârzie să se întâmple. Această tensiune creează o dinamică fascinantă și face lectura cu atât mai captivantă.

Relația cu personajele

Cu toate acestea, am avut dificultăți să empatizez cu personajele principale. Joe mi s-a părut un personaj toxic, care și-a justificat comportamentul violent prin vinovăția legată de dispariția lui Ruthie. În loc să își asume responsabilitatea acțiunilor sale, el își folosește durerea ca scuză, ceea ce l-a făcut greu de plăcut.

Această idee reiese și dintr-un schimb memorabil de replici:

Joe: „Crezi că suntem acri? Crezi că noi, amerindienii, avem în sânge ceva care ne face răi?”
Răspunsul primit: „Poate că nu ai tu noroc, dar nu există nimic acru în noi. Ai avut de pătimit, doar mi-ai spus. Toți oamenii care se află acum în viață provin dintr-o nenorocire abătută pe capul familiei care a trăit înaintea noastră. Faptul că ești în viață e un mare miracol, așa că încetează să mai vorbești despre nu știu ce sânge acru. Asumă-ți greșelile, îndreaptă-le și mergi mai departe. Datorăm aceste lucruri celor care nu au reușit.”

Pe patul de moarte, la reîntâlnirea cu soția sa, Cora, replica ei simplă și directă rezumă perfect dinamica relației lor:

„Ești un prost, Joe. Un prost.”
„Presupun că am fost un prost.”

Norma și tăcerea sa

Pe de altă parte, Norma, un personaj aparent pasiv, pare să ignore indiciile evidente despre propria identitate, deși are toate motivele să investigheze. Această lipsă de inițiativă m-a frustrat, dar am înțeles-o mai bine prin prisma traumelor din copilărie.

Reflecții asupra timpului și vieții

O frază care mi-a rămas în minte surprinde perfect modul în care timpul pare să accelereze odată cu vârsta:

„Pe măsură ce îmbătrânești, timpul trece cu mai multă repeziciune, de parcă universul ar încerca să te împingă dincolo de linia de finiș, pentru a face loc celor mai tineri, mai puternici, pentru a bifa scurtul tău parcurs în istorie și a merge mai departe.”

De ce să participi la clubul de lectură

Clubul de lectură Minibiblioteca, inițiat de comunitatea Mămicilor din Popești-Leordeni, este mai mult decât un loc unde discutăm despre cărți. Este o comunitate caldă, în care dezbaterile despre lectură devin prilejuri de a descoperi perspective noi și de a lega prietenii. Dacă ești din Popești-Leordeni sau împrejurimi, te așteptăm să ni te alături.