La târgurile de carte din București am participat, de-a lungul timpului, în multe feluri.

La început eram acolo ca parte din echipa editurii la care lucram. Diminețile începeau devreme, iar duminica, după închiderea târgului, rămâneam până târziu pentru inventar. Zile întregi petrecute printre cărți, oameni și conversații despre lectură.

Apoi au urmat anii în care am rămas în culise. Participam mai mult de la birou, din spatele calculatorului, și mai puțin din mijlocul târgului.

După ce s-a născut Eric, însă, mi-am dorit să îi arăt magia acestor locuri.

Prima vizită

În 2019 a ajuns pentru prima dată la Gaudeamus. Nu împlinise încă un an și nici nu mergea singur. Se ridica în picioare sprijinindu-se de rafturile cu cărți pentru cei mai mici, la standul Editurii Vlad și Cartea cu Genius.

Mi-a rămas în minte imaginea aceea.

În viața noastră au existat întotdeauna cărți. Am citit mereu și continuăm să o facem. Așa că, de fiecare dată când s-a organizat un târg, după pauza din perioada pandemiei, în 2020 și 2021, am mers împreună atât la Bookfest, cât și la Gaudeamus.

Pentru mine era, de fiecare dată, o întoarcere acasă.

Îl lăsam pe Eric să descopere, să răsfoiască și să exploreze în ritmul lui. Iar la standul Casei Editoriale ART, locul care ne-a fost mereu acasă, ne așezam pe covor și citeam. Uneori, descopeream cărți noi. Alteori, reciteam povești pe care le știam aproape pe de rost.

Vizita pe care nu voiam să o ratăm

Anul acesta a avut loc cea de-a XIX-a ediție a Salonului Internațional de Carte Bookfest.

Deși aveam programată o minivacanță care se suprapunea cu târgul, am făcut în așa fel încât să nu lipsim. Vizita noastră anuală devenise deja o tradiție.

Noi cumpărăm cărți pe tot parcursul anului, așa că Bookfest nu este neapărat momentul în care ne facem provizii. Este, mai degrabă, ocazia de a ne bucura de atmosfera pe care numai un târg de carte o are.

Și, desigur, este momentul în care Eric testează toate jocurile și jucăriile de la standurile dedicate copiilor. Chiar dacă știe, încă dinainte să intrăm, că de la târgul de carte plecăm acasă cu... cărți, nu cu jucării.

Plecăm întotdeauna cu doar câteva volume. Simbolic.

Cărțile pe care le așteptam

Anul acesta am mers direct la MiniGrafic.

Așteptam, amândoi, cu mare nerăbdare volumul 6 din aventurile Căpitanului Chilot și volumul 9 din Dog Man. Bonus a fost și numărul 3 al revistei Club miniGrafic.

Am avut și eu lista mea.

Ori de câte ori apare un nou roman de Fredrik Backman, nu ratez ocazia să îl citesc. De data aceasta a fost vorba despre Prietenii mei.

Tot cu un scop precis am ajuns și la standul Editurii ZYX Books. Ne așteptau volumele 3 și 4 din seria Anna Kadabra. Și aici entuziasmul a fost tot al amândurora. Am devenit, fără să-mi propun, la fel de mare fan al lecturilor lui Eric. Primele două volume ne-au plăcut foarte mult și am scris despre ele aici.

O surpriză și o lectură împreună

Întâmplarea a făcut ca Eric să participe și la tombola organizată de editură.

Cu norocul copiilor, pe care eu parcă nu l-am avut niciodată, a câștigat (încă) o carte pentru copii. Și-a ales Băiețelul care făcea un milion de greșeli.

În drum spre casă am făcut un popas la o alergare organizată de Garmin. Cât timp a așteptat, a terminat de citit întreaga carte.

Ajunși acasă, mi-a spus că vrea să mi-o citească și mie.

De când citește cu mai multă ușurință, și-a creat un obicei care îmi este foarte drag. Eu îi citesc un capitol dintr-o carte pe care o citește, iar el îmi citește următorul capitol. În restul timpului, citește singur.

Este una dintre cele mai mari bucurii pe care le împărtășim.

De multe ori am impresia că, pentru Eric, cititul împreună este un limbaj al iubirii.