31 decembrie. Se încheie anul meu preferat de până acum.

Retrospectiva anului 2024, rezoluțiile anului 2025, new year, new me, pragul dintre ani, să purtăm chiloți roșii, să mâncăm pește ca să trecem prin noul an ca peștele prin apă, să mergem la sală de pe 1 ianuarie, de data asta chiar mă țin de dietă... orice ar fi, sunt mega fan al tuturor clișeelor. Fiecare să facă așa cum consideră ca să fie fericit și ignore la hatereală.

Anul meu a fost cu de toate pentru toți, cu lecții, cu greșeli, cu oameni noi, comunitate, pasiuni. Fain de tot. Am făcut mai mult din unele, mai puțin din altele, a trebuit să fac compromisuri ca să le pot susține pe toate, ca timp. Multe, multe antrenamente, cea mai mare bucurie și cele mai mari satisfacții. Primul maraton, după un an de când am început să alerg, o superbitate de emoții.

Recunoștință, laitmotivul anului 2024

Sunt recunoscătoare pentru tot, sunt exact unde îmi doresc să fiu, am alături cei mai buni oameni și îmi învăț în continuare lecțiile de a mă autodepăși și de a avea încredere în mine.

Cea mai importantă lecție: pot să fac orice îmi propun. Desigur, trebuie să muncesc al naibii de mult, dar unde ar mai fi farmecul fără disciplină, consecvență și dedicare? 🙂

Așa că 2025, bring it on! Să ne bucurăm de toate, să fim sănătoși, să alergăm și să iubim cu pasiune!

P.S. Bineînțeles că am rezoluții, planuri, gânduri și dorințe pentru anul 2025. Csf, sunt și eu un biet om obișnuit. Să alerg mai mult și mai cu cap, să bat niște recorduri, să citesc mai multe cărți, să merg mai des la teatru și câte și mai câte. Ce ne-ar fi viața fără scop? Planul anului viitor urmează traseul curselor, inclusiv două internaționale, poate mai reușesc și câteva montane și să ne fie de bine în rest.

Sursa foto: pixabay